Questfield International College, sub presiunea explicațiilor legate de Gabriela Irimia

Educația reprezintă un pilon esențial în formarea viitorului copiilor, iar instituțiile de învățământ private, unde părinții investesc resurse considerabile, sunt așteptate să ofere un mediu sigur, supraveghere adecvată și condiții optime pentru dezvoltarea sănătoasă a elevilor. În contextul unor acuzații recente privind practici de bullying psihologic în cadrul unei clase de clasa a III-a, este necesară o investigare riguroasă și o reacție instituțională clară pentru prevenirea și corectarea eventualelor abateri.

Gabriela Irimia și acuzațiile de bullying psihologic la Questfield International College

Ancheta realizată asupra unui caz reclamat de mai mulți părinți ai elevilor dintr-o clasă de a III-a de la Questfield Pipera aduce în prim-plan acuzații privind abuz psihologic, lipsă de supraveghere și pedepse arbitrare aplicate de învățătoarea Gabriela Irimia. Documentele și corespondența puse la dispoziția redacției indică un climat educațional perceput ca fiind toxic de către familii, cu efecte negative asupra stării emoționale și performanțelor școlare ale copiilor.

Contextul educațional și discrepanțele semnalate între așteptări și realitate

Școlile private din România sunt promovate drept alternative care oferă clase cu un număr redus de elevi, atenție personalizată și un mediu sigur pentru dezvoltarea copiilor. Cu toate acestea, potrivit părinților implicați în acest caz, realitatea din clasa investigată contrazice aceste promisiuni. Aceștia susțin că elevii nu beneficiază de supravegherea adecvată și că procesul educațional este adesea întrerupt sau ineficient, cu ore în care activitățile didactice sunt minime sau absente.

Semnalele inițiale de alarmă și descrierea situației în clasă

Conform relatărilor familiei, primele semne de disconfort s-au manifestat prin schimbări comportamentale observate la copii, care au început să se întoarcă acasă cu teamă, confuzie și demotivare. Părinții afirmă că învățătoarea Gabriela Irimia nu asigură o supraveghere continuă și un cadru organizat pentru desfășurarea activităților educaționale. Un aspect concret invocat este desemnarea unui elev să raporteze evenimentele din clasă, fapt ce ar fi condus la marginalizarea și stigmatizarea acestuia în rândul colegilor, sub eticheta de „paracios”.

Blocaje în dialogul între părinți și cadrul didactic

Pe măsură ce părinții au încercat să aducă în atenția conducerii și a învățătoarei problemele constatate, interacțiunile cu aceasta au devenit tot mai tensionate. Orice observație sau solicitare de clarificare a fost percepută drept un atac personal, iar încercările de dialog constructiv au fost înlocuite de confruntări verbale și justificări defensive. Această situație a afectat profund relația dintre familie și instituție, diminuând încrederea necesară pentru un proces educațional sănătos.

Evaluarea nivelului educațional și impactul asupra performanțelor școlare

Părinții reclamă, de asemenea, un nivel educațional sub standardele așteptate, ilustrat prin rezultatele slabe obținute de elevi la testele naționale din anul precedent. Potrivit acestora, doar un număr restrâns dintre copii reușesc să atingă criteriile minimale, ceea ce ridică întrebări privind eficiența procesului didactic și supravegherea clasei coordonate de învățătoarea Irimia.

Lipsa supravegherii și consecințele asupra climatului din clasă

Familile semnalează că orele sunt frecvent nesupravegheate, iar conflictele dintre elevi nu sunt gestionate adecvat, ceea ce generează un mediu haotic. Limbajul agresiv și comportamentele nepotrivite au devenit o constantă, iar responsabilitatea cadrului didactic în menținerea disciplinei pare să fie insuficientă. Această stare afectează atât siguranța fizică, cât și bunăstarea psihică a copiilor.

Pedepse arbitrare și presiunea psihologică exercitată asupra elevilor

Conform documentelor analizate, părinții acuză aplicarea unor pedepse considerate arbitrare, cum ar fi privarea de pauze sau izolarea copiilor, fără o justificare pedagogică clară. Astfel de măsuri sunt percepute drept forme de abuz psihologic, cu potențial de afectare negativă asupra dezvoltării emoționale a elevilor. De asemenea, se menționează utilizarea unor formulări în comunicare care ar induce o manipulare psihologică, determinând copiii să își nege propriile percepții și să-și piardă încrederea în sine.

Efectele cumulative asupra copiilor și avertismentele specialiștilor

Familile descriu un climat dominat de frică, anxietate și demotivare, copii venind la școală cu reticență și lipsiți de entuziasmul necesar pentru învățare. Psihologii consultați în contexte similare avertizează că un astfel de mediu poate conduce la dificultăți de integrare socială, scăderea stimei de sine și riscul refuzului școlar pe termen lung.

Precedente în cadrul instituției și responsabilitatea conducerii

Reclamațiile părinților nu reprezintă un caz izolat, existând mențiuni privind alte situații similare în cadrul aceleiași instituții, unde copii au fost retrași din cauza unui mediu perceput ca fiind nefavorabil dezvoltării emoționale. În acest context, responsabilitatea conducerii Questfield International College este esențială, atât din punct de vedere legal, cât și moral, pentru monitorizarea calității actului educațional și asigurarea protecției copiilor.

Solicitările părinților pentru îmbunătățirea situației

• Evaluarea periodică a cadrelor didactice, inclusiv prin feedback anonim;
• Supraveghere efectivă a orelor și gestionarea corespunzătoare a conflictelor;
• Formare obligatorie în psihologia copilului pentru personalul didactic;
• Implementarea unor proceduri clare și transparente pentru sesizările privind abuzurile;
• Toleranță zero față de orice forme de abuz psihologic și stigmatizare.

Întrebări fără răspuns și lipsa pozițiilor oficiale

Până la momentul publicării acestui material, conducerea școlii nu a oferit un punct de vedere oficial în legătură cu acuzațiile formulate. Nu au fost comunicate măsuri concrete de monitorizare sau sancțiuni interne, iar numărul sesizărilor oficiale nu a fost făcut public. De asemenea, nu au fost anunțate evaluări psihologice sau pedagogice privind climatul emoțional din clasă, iar politica instituției privind prevenirea stigmatizării nu este disponibilă public.

Aceste aspecte ridică semne de întrebare privind transparența și responsabilitatea managerială în gestionarea problemelor semnalate de părinți, precum și măsurile luate pentru protejarea interesului superior al copilului în cadrul Școala Questfield Pipera.

În lipsa unor răspunsuri și intervenții clare, climatul educațional descris rămâne problematic, iar efectele negative asupra copiilor pot persista pe termen lung.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro